- Pleaca in Irak, fa-te lezbiana, dar sa n-aud ca mai vrei la medicina!

Asa m-o sfatuit bunul meu tata, de pe patul de spital, ajuns acolo dupa ce l-o intepat o albina drept de buza inferioara.

Tatucul meu era disperat ca, dupa ce se internase, o ramas cu buza umflata si buzunarele golite de domnu Profesor, sef de sectie la enterocolite si patron de ecograf.

In prima zi de spitalizare, dupa ce-o iesit din hainele civile (desi nu prea l-am vazut in camesa si pantaloni lumesti, ci doar in uniforma de sef de post), etalindu-si prin saloanele puturoase ale spitalului Pijamaua dungata cu care se mindrea tuturor cunoscutilor:

- E bumbac 100%, coton bre. E de la Nuta, fi-mea. Nici nu indraznesc sa transpir in ea, vezi?

Nu prea aveai cum sa vezi. Te usturau ochii la cit de acru duhnea.
Am uitat sa va spun, la noi in comuna inca nu s-a facut bransament la RADET (de parc-ar conta).

Pijamaua asta o fost martora la multe partide de table cu vecinu Costica, care avea si el una la fel, dar o tinea "de buna".

Tatucu meu drag, de unde sa stie ca va cadea pe el pocinogu' cu albina asta, tocmai acu' inainte culesului viei?

Asa ca n-o mai avut timp sa cumpere alta pijama sau macar s-o imprumute pe-a lu' vecinu' Costica, ca ierea mai putin decolorata si inca i se vedeau dungile.

Cind o venit salvarea, saraca pijama ce statea in stendbai sub plapuma, sapunu' "Cheia" (traditionalist fiind, isi tot zice ca tot lucrurile de pe vremuri is mai calitative, asa ca nu si-a scimbar sapunu de prin '69) adasta uitat in sapuniera galbena din baie si prosopul chinezesc cu trandafiri, fara sa-si dea seama ce se intimpla cu ele, au fost repejor impachetate intr-o punca de la Cora, aflata pe culme la uscat.

Slapii nu si i-a gasit, probabil ii tinea in picioare, asa ca si-o luat la pachet pantofii mulitaresti cu gaurele.

Drumul spre spital spre spital n-o fost lipsit de peripetii.

La iesirea din curte, soferul de pe salvare o inecat motoru.

Tatucu, chiar asa cum era el intins pe targa, o vazut semnul de incepator agatat pe luneta din spate, zicindu-si in barba:

- Cine io fi dat lu asta carnetu? Io, nuuuuu!

S-a dar jos din masina ca sa sufle in jigler, dar n-o putut din cauza buzei care se umfla si pulsa de ziceai ca-i un brotac in calduri.

Dar a avut noroc. Doctora cu halat albastru de molton l-o auzit pe unu iatcu povestind intr-o crishma:

- Bre, eram la examenul pentru permis auto. Boul de instructor nu mi-o pregatit masina cum trebe si avind jigleru infundat, o trebuit sa plec cu a 2a de pe loc.

Zis si facut!

Sa-l fi vazut pe tinerelul si oachesul sofer cum o plecat de pe loc, credeai ca e la semafor prin Bucuresti.

De plecat o plecat, dar o uitat sa traga de volan si-o lovit caruta lu' nea Vasile Trompetasu, groparul satului. Noroc ca asta din urma nu era in caruta ca praf il facea. Se pisa si el ca tot omu pe gardu' viu pus de vecinu Costica pe marginea santului. Pus gramada, desigur, nu plantat, ca nu-i venise sorocu.

Vazind toate astea, tatucu saracu nu o mai apucat decit sa gindeasca la urmatoarele:

- Bine ca nu era Trompetasu in caruta, cine-mi mai sapa mie groapa?

si lesina. Sau atipi, nu avea de unde sa stie.

Cert e ca incepu a visa halate albe, apretate si fosnaitoare, cu sase pixuri in buzunarul de la piept, stretoscoape atirnate profesional la git, si buclele mele de medicinista mingiindu-i fata.

In aceea clipa l-o trezit o hurducatura. Ghidusul sofer al salvarii, in lipsa de altceva, o folosit frina de rugenta: poarta spitalului.
Hirbu de Iveco, primit de la nemti, de la ajutoare, ramasese fara lichid in pistoane.

Personalul de la "primire urgente", vazindu-i buza cea umflata, i-au si intins sarmant un chestionar cu privire la "calitatea serviciilor din sistemul sanitar romanesc" proaspat inventat de Nicolaescu.

La o minutioasa evaluare, pret de vreo 15 secunde, Profu patron de ecograf, multumindu-i pentru plic, o declarat:

- Asta-i caz grav? Pai ia beleste buleftrica la mine! L-am operat mai devreme pe unu de "praf in ochi" si n-o dat nimica zgircitu.

Dupa un hiat profesionist, o zis:

- Iete aici BUZA UMFLATA !!!