Pagini

23 dec. 2008

Greu de citit, part I

22 dec. 2008

Cel mai fffain cadou de Craciun:

decembrie 1989:
- Scoate tot, boraste, auzi? Sa nu ascunzi nimic lighioana, stoarce-te!
- Da eu...
- Ba, nu ma lua cu d-astea. Sa nu te-aud ca minti statu bbba xenofobbule, ce-ai avut cu geamurile alea?
- Pai...
- Nici un "pai"! Zi-mi care o fost treaba? Ce-ai avut in cap ba scirbosule, urechiatule, care esti?
- Stiti...
- Stiu uai ruptule in cur si genunchi, crezi ca nu va stiu io pe astia puncarii, ruoacarii destabilizatori, hipioti rebeli fara obiectiv social, liceieni maidanezi? Ce note ai luat in ultima vreme?
- Mi-au dat, n-am luat.
- N-ai luat? Stai sa vezi ce-ti dau eu acuma! Ba scuipa tot! Cu ce-ai dat? Faci fizica la scoala aia a ta? Sa-mi scrii cu ce viteza, sub ce unghi o fost incidenta si greutatea precisa a pietrei cu care ai spart geamurili!
- Cu...
- Nici un cur! Ce cu? Stii ca ai spart si paharili di cristal din vitrini? Alea pi cari li vroia Tov. Colonel in custodii? Cum si cu si au putut sa arunci pini la etajul 3 si sa sparji vitrina neghiobule?
- Am folosit mina...
- Ce mina uai labajiuli?
- Dreapta ca...
- A... drapta? Reactionarule! Tovarasul nostru Suprem crezi ca o sa-i placa? Ca uai puta, partidul nostru iubit e de stinga, te crzi revansard bba legionarule cu bunicii tai cu tot ca io am informatii...
- Despre?
- Ma-ta boule!
- Mama e o Doamna. Si e linga usa, pe afara.
- Ma-ta e unde vreu eu, ai inteles?
- Nu. Mama e in sufletul meu!
- Uoai! Nu ma lua la sentiment ca nu tine. Te-o fi invatat profu de materialism stiintifig despre muntele lu' iodipb ala, da ce crezi libidinosule ca io n-am facut liceu?
- Sint convins!
- Ce convins uoai? Pe mine nu ma convinji niminia. Nici Tov. Comandant.

Dupa o scirtiitura caracteristica, de usa, se aud pocnituri de cizme umede, acompaniate de:

- Sa traiti Tov. Comandant! Permiteti sa...
- Raporteaza-i portarului!
- In a...
- Vezi ca-i portocale la bufetu militiei!
- Am inteles, sa treiti!
- Cine-i asta?
- O lepra subcutanata legionara, larva anticomunista cece cu o mina criminala o spart setu' di cristal a lu aia, profa de romana, cu chiatra ci-o trecut prin jeamu di la etaju trei a blocului.
- Stiu, aia ce pleaca marti in Canada. Proasta zi si-o ales.
- Da sa traiti, proasta!
- Vezi-ti de portocale! Salutari lu' fi-tu!

Dupa o pauza dramatica, de fro 3 secunde, mi se adreseaza:

- Draga Iuliane, esti unicul fiu a lu' Tov. Veterinaru ce ne vaccineaza ciinii?
- Da, eu.
- Ce vroiai sa-ti aduca Mos Gerila, acu de Craciun?
- O minge de bashchet, zic eu.
- Cit costa o minge d-asta?
- 350 de lei.
- Bine, adresindu-se adjutantului care-si mai facea treburi cu cosul de gunoi, taiati-i o amenda de 315 lei, iar tu - mi zice zimbitor - trebuie sa te multumesti si cu o basica de 35 de lei de la magazinu "Sport" unde-i nevasta-mea gestionara, ca si asa au primit prea multe pi stoc.
- Am inteles, sa trait', zice adjutantu.

Iarasi pauza psihologica, asa cum o invatat in scoala si practica.

- Vad ca esti un baiat cuminte, cum de ai reusit sa te inhaiti cu pocaitii asitia penticostalisti si sa spargi gemurile jidaucei?
- Habar n-am!
- O urai? Ti-a facut ceva neplacut?
- Nu!
- Te-a persecutat? Ti-a dat note mici?
- Nu, Doar 9 si 10.
- Atunci? Ca pleaca miine in Canada?
- Da!
- Te inteleg!
- Am vrut, ca inainte de a petrece un Craciun Fericit prin Toronto, sa simta un ultim aer de Dorohoi: fara miros de portocale, banane, bomboane cubaneze, ciungam, pepsi, ciocolata chinezeasca expirata, desene animate (aveam doar 14 ani). I-am improspatat aerul de apa minerala cu gust de ulei, cozi la piine, lapte, carne, benzina sau drojdie.
- N-o sa ne uite!

20 dec. 2008

Nu m-ai intrebat, deci iti voi raspunde:

Am un mare defect, dupa unii, dar si o mare calitate, zic altii:
is moldovean
di undiva din nordul nordisim al Romaniei actuale, cu germeni pre undeva mai sus de neica Prut, unde mai era Romanie acum ceva vreme (tinutul Herta).
Draghii mei bunici, fiind nascuti si hraniti pe acolo, au reusit sa-mi nasca o mama, asa cum doar in Dorohoi mai poate fi, ce se complica voluntar cu bucate ce mie-mi par minunate.
Simple, dar in acelasi timp sofisticate.
Hranit bine am fost, modest si destept am ramas.
Hai sa vezi ce de:
Iubesc ciorba de fasole acrita cu BORS!
Argumente:
Doar la mine acolo (sau mai degraba la ei, ca-s de prea multa vreme in Bucuresti) se face borsul de fasole, asa cum ti-asi dori sa-l gusti frodat.
Iti recomand doar cu bors facut acolo (punct)
Am luat husti in Bucuresti si jaba!

Nu vreu sa descriu cum se face borşul aista “di fasoli”, dar o sa-ti zic cum se maninca:

Cu lingurî di lemn, în castron adînc, cu pîni di casî sau maligî răşi – pîrliti pi pliti – ceapî şî voi bunî.

19 dec. 2008

Insomnii

Am incercat si cu extract de sunatoare, distonocalm sau ciclobarbitale si tot jaba. Nu pot dormi linistit.

De obicei ma bag in pat cu nervii ascutiti la maximum.
Fac eforturi substantiale: numar oile, scuipatii de pe trotuare, masinile parcate aiurea, covrigariile si televizoarele din casa. Prea multe / multi!

Sa fie de vina "criza economica"? Poate!
Efectele ei? DA!
Primul efect (asa cum am citit la ahilosu ) este subtierea numarului de angajate in banci, ceea de si vad normal!
De ex: ieri, merg sa-mi platesc si io o rata, ca tot romanu (idiot) ce si-o luat un credit si ce sa vezi, la 4 ghisee (ma rog birouri) 7 (da, şapte) decoltate faceau munca de secretariat (isi pileau unghiile) si doar una singura - Dorel in varianta feminina si bancara, istovita de o clienta, se uita crucis la mine zicindu-si in barba:
“Ce mai vrea si asta de se uita asa la mine, crede ca eu nu pot sa-mi pun o moaca acra, nesuferita si superioara?
Si fufele astea de colege de ce nu vor sa-i ia banii fraierului? Cica asa le-o zis sefa, hm!
Ca ele e doar cu dosarele si numa eu cu incasatu.
Si mi-o mai zis ca daca vreu sa incasez salariu, trebe sa incasez si banii de la clienti.”

Dupa inca 15 minute de asteptare in picioare, ca scaune aveau doar alea, dar in cap, imi vine si mie rindul sa ma asez in fata obositei.
Plin de transpiratie - in banca fiind o caldura peste limitele normalului, pentru a nu se scula sfircurile prin bluzite - fac platile; in concluzie voi putea dormi linistit pina luna viitoare.

17 dec. 2008

Racitura a-la-Oroftiana, partea a III-a

Toate astea strinse si anume:
morcovi vreo 4 d-aia mai nodurosi, deh cum doar la Oroftiana gasesti
albituri vreo 3,
ceapa vreo 4 - dar sa fie d-alea tari si usturacioase,
usturoi cam cit sa-i incapa intre palmele unui miner,
niscai sare - cam o lingura de lemn,
chiper - fara zgircenie,
foi de dafin cam 6,
12 boabe intregi de ienibahar.

Intr-o oala mare de tot - cea mai mare din casa - daca nu in doua mai mici, arunci carnea taiata dupa cum urmeaza: aripile deprinse de carcasa, la fel si copanele, pieptul desprins de spate, spatele de git si gitul de capatina. Daca mai ai o capatina (de la ciorba ce ti-o prepara cu maiestrie bunica) baga-l in zama ta ca face minuni. In acest caz creierul de gaina este genial.

Pe linga carne se mai baga, dupa ce le-ai dezpielitat si spalat, ceapa, albitura, morcovul, chiperu, ienibaharu si vreo 4 catei de usturoi + foile de dafin. Sarea se pune mai la sfirsit (nu toata lingura ca dupa aia trebuie sa bei prea mult vn sau bere).

Esential 1!

Nu recomand a se spumui zama. Mai bine speli carnea bine bine de tot cam ca pe tine inainte de o sara de amor cu una(unu) noua(nou) - dar fara gel de dus.

Esential 2!

Nu se completeaza cu apa daca scade zama. Nu se va prinde cheagu in vecisi veti minca ciorba nu racitura.
De asta am scris sa fie folosita oala a mare sau doua oale mai mici, dar nu chiar mici. Se puna multa multa apa ca sa aibe de unde scadea.

Dupa cam 3 orede de fiert - la foc potrivit catre mic - si dupa ce zama s-o cam ingalbenit si o lasat un strat uleios la suprafata, se pune restul de sare (dupa gust) si restul usturoiului (pisat de asta data) se mai lasa 10 minute si se stinge aragazu.

Eu scot carnea si restul ingredientelor, zeama o las sa se decamteze si o strecor pentru a fi mai limpede cind se incheaga - cam caq un jeleu.

Carnea o scot de pe os - pentru a nu ocupa prea mult loc in castronel si a lasa suficient spatiu pentru zama care-i si deliciul deliciilor.

12 dec. 2008

Racitura a-la-Oroftiana - partea a IIa

Pentru a desavirsi minunatia numita impropriu, prin sud, piftie - de parca ar fi un accident rutier - ai nevoie de rabdare.
Nu de aia pe care o acompaniezi cu injuraturi prin intersectii.
Aici e vorba de arta!

Asa cum pictorii isi pregatesc culorile, fac si io valuri pentru a-mi da aere de cunoscator, ca bucatar nu-s, dar reteta o stiu.

De cu primavara trebuie sa scoti la plimbare buruienile libidinoase ce atenteaza la tufa de morcovi, radacinoasa fara de care zama gainii batrine are farmec doar la Balzac.

Valabilitate confirmata si pentru telina cea noduroasa.

Ceapa, cu efectul telenovelistic, nu trebuie sa lipseasca din peisaj.

Usturoiul se pune mai la sfirsit.

Daca ai destul tupeu sa-ti pui nevasta la treaba, roag-o sa duca la ciine matele ce tocmai le-ai scos sin cocosul prins, taiat, dezpanat de bunicuta.

Racitura a-la-Oroftiana - partea I

Plecind din Bucuresti, tocindu-ti pneurile pe E85, te poti bucura de popasuri turistice unde, in sfirsit, poti comanda vestita tochitura moldoveneasca. Surpriza maxima! E la fel de proasta ca in Lipova, Cluj sau Pitesti. Inca o data iti propui sa nu mai poftesti la asemenea minunatie ce ti-o ramas in minte si pe papile doar o singura data in viata: la mama lu' iatcu

[iti aduni dezamagiri ca savoarea sa fie maxima - vorba unei iubite verisoare]

Dupe ce o stingi repede cu o bere, ca sa mearga pisarea si rigiitura aferenta, te urci in masina, deschizi geamul repejor ca tocmai ti-o venit octava potrivita basinii, falsata doar cu un diez mai devreme in crisma pe linga care tocmai ti-ai desertat galbinarea, omori musca cautatoare de firesti mizerii si o dai la pedala ca-i drumu lung.
Daca-ti simti picioarele amortite, salele dureroare, curul cu furnicaturi, nevasta (sau dupa caz, sotia, soacra, cuscra, consoarta, sor-sa, pretina, iubiba, nasa, cumatra) iritata la maximum, inseamna ca ai ajuns la Suceava.
Musai e sa te opresti la cetate sau statuia lu' fane (pentru coaiele calului, evident), dar nu mult ca ploua.
Din Suceava pina la Dorohoi sa tot fie cam 50 de km?
Ai grija, e o minastire in drum. Gorovei parca. Tine-le pe bisericoase in friu. Distrage-le atenta mistica cu nervi si mnezei inerenti traficilui rutier absurd de liber.

In "sufrajeria lu' iatcu" poti degusta o tuica de cirese amare, facuta la cazan de inox (mindria tachii), fudulii de porc (pentru pudice: coaie de fost vier) asortate cu opintici marinati - cum doar mamuca mea stie sa le prepare.

De asta data facem un by-pass ca trebe sa agiungem la Oroftiana. Tema e racitura a-la-Oroftiana, nu?

Din Dorohoi sa tot fie 32 de km asfaltati si 3 de macadam.

Odata ajunsi, nu trebuie decit sa o pupi pe bunicuta girbovita de ani (tine mult la chestia asta - in timp o sa-ti si placa daca nu esti prea pretentios), sa-ti descarci nervii pe mitici ca n-au un asa aer curat si sa te duci la veceu, deh drumu o fost lung si solicitant la popou. Acolo poti avea o mica surpriza. Neplacuta. Pute.
Pe acolo n-o ajuns nici elicopteru d'apai canalizarea si fosa septica.

Bunicuta draguta, stiind ca o sa vii pe la ea de cu 6 luni inainte, si-o facut o strategie tipic zonala.
Dupa ce s-o sfatuit, framintat si frasuit la toate vecinile inclusiv cele din satele vecine - ca sa nu se faca de ris - si-o propus sa faca ca de obicei.
Sa te astepte cu ce-i mai bun prin casa. Placintele calde, tuica d'aia buna, maliguta cu brinza si smintina, TOCHITURA, vin rosu, bors de gaina adevarata, cozonac, mincarica de bureti cu smintina, ardei copti, pepeni murati (in zona castravetii is numiti pepeni iar pepenii harbuji), sarmale, sunca afumata, imbratisari si cuvinte desprinse din biblie. Uneori si cu o para coapta, daca s-o facut in an.
Toate astea ca aperitiv.

Bucuroasa ca te-o vazut, cam dupa nici 30 de minute de pupaturi si "serviti-va ca e destula mincare", bunicuta, draga de ea, se duce la culcare pentru c'o ostenit de la atitea emotii si pregateli.

Acum e momentul, cit doarme baba, sa prinzi cocosul al mai falnic, porumbacu.
Dupa ce-l ridici in brate, te sperii oarecum de sunetele stridente si penele infoiate, mai ceri un pahar de tuica fumeii di dupe gard si dai drumu galinaceiei ca te-o ciupit pina la os, acompaniat de risetele asistentei, care, de obicei, nu-i sub 20 de suflete.

Pe moment gindesti ca racitura s-o dus pe pula.
Imediat trebuie sa fii apostrofat de bisericosii(oasele) familiei, corectindu-te cu "apa simbetei, vulgarule, nu pe sfinta pula", aducindu-ti din frigider inca un Ursus, de parca ti-or citit gindurile.

Ce ma enerveaza?

De obicei nu-s ca ala de la televizor, nervos comentator de ziare, purtator de camesa si cravata asortata cu cameramanu. Nu-i pronunt numele ca-mi poarta ghinon si ura verisoarelor.

Totusi imi permit sa scriu ce nu-mi place:

Stereotipurile nascute in cazarma, autobaza sau medii suburbane ce se vor elevate, de genul:
- moldovenii e niste prosti,
- banatu-i fruncea,
- miticii,
- mda, e blonda (ha, ha, ha),
- sensibil ca un barbat,
- betiv ca un aviator schiop,
- ba puta, citi ani ai?
- badea (na ca m-am dat de gol), voiculescu cu A1,2,3,

Labarul care refuza a pune mina pe minerul portierei ce asteapta soferul sa-i deschida calea in habitaclu de parca ar fi pus mina pe un Oscar, Nobel, etc. nu pe o pula puturoasa cu care o dat "noroc" inaintea iesirii din sediu pentru a nu-l apuca rusinea pe drum catre birt. Ce-i drept il cam deranjeaza olfactiv la forarea bilutei sau gustatil la scos ciozvirta dintre incisivi, dar il ajuta in afaceri.

Berea calda acompaniata de "s-a stricat frijideru' "

Toaletele publice. Nu sint dotate cu automate de bere.

Barurile fara toalete.

Barurile "cochete" cu toalete puturoase in care folosirea cizmelor pescaresti si a cremelor de dat sub nas din cunoscutul brand "Mina Minovici" este absolut necesara.

Barmanii vesnic acri sau slugarnici, pinguini sau pini de muci, grasuni sau ofticati de spaga lasata. Decolteurile, fusta gen biler de tramvai estompeaza nemultumirea - uneori.

Radu Anton Roman.
S-o dus la cele sfinte fara a scrie despre miraculoasa si in acelasi timp banala bunatate, pe gustul boierilor si fericirea mujicilor: RACITURA DE COCOS CRESCUT IN BATATURA LA OROFTIANA.

11 dec. 2008

Originare

Nu-s nascut in Bucuresti, doar educat - daca se poate spune asa ceva - prin medii universitare, etc. bucurestene.
De ce nu critic miticii?
Nu-i vad! Nu m-afecteaza mojiciile lor, am invatat sa-i ignor.

Te rog sa intelegi o chestiune. Bucurestenii pe care-i "vedeti" voi ardelenii + banatenii "mitici", sint (d'acord, personaje demne de dispret) ce-i ce-or viciat dramul de cultura pur romaneasca, cu iz parizian.

Nu uita totusi de unde au venit miticii!!!

Bucurestiul e plin de ardeleni, banateni, moldoveni, maghiari, dobrogeni si, nu in ultimul rind, tigani.

Foarte putini bucuresteni veritabili au ramas pe malul Dimbovitei.
Unii au emigrat la timp, altii au putrezit ori au fost chinuiti prin puscariile aiudului, sighetului, oradei, gherlei (intimplator oare amplasate in orase din afara regatului?), unde, vinjosi reprezentanti ai clasei lenese in gindire sau atitudine, convertiti de la transhumanta inspre scoala stalinista, numiti mai nou tortionari, omorau in bataie valori autentice romanesti pentru a-si face loc prin viitoarele structuri ale conducerii statului - cu bota.

Ti-asi dori sa cunosti Bucurestiul (adevaratul Bucuresti – greu accesibil celor ce ajung in Gara de Nord si primul birt din Regie), bucurestenii veritabili si dupa aia sa judeci cine-I mitic ori ba.
E posibil sa gasesti mai multi mitici in Cluj, Timisoara sau Sibiu, Caransebes, Resita, Tg. Mures ori Turda, Baia Mare, Salaj sau Oradea, Vintu, Sebes, chiar Brasov, Alba, Arad, Turda si BAILE MIERCUREA (cu ciolanul si fasolea unice in lume).

Nu are importanta ordinea, dar in ultimile doua luni (6 pe an) cam prin “cetatile” astea ne-am mirosit basinile.

Diferenta dintre Ardeal (+ Banat) si Bucuresti sta in accentul evident (no, yoi - dupa caz), bunul simt usor mai bine pastrat si portiile uriase de mincare.

Ce-I la fel: ambuteiaje, manele (parca mai multe in adreal decit in bucale, serios), suspiciosi, cocalari, scuipati si gunoaie pe trotuare, cladiri neingrijite, cluburi underground, sdudenti frumosi, studente superbe, taximetre (multe), cladri noi amplasate aiurea, injuraturi gratuite, bancuri bune, roackeri, muntangii, poezie, galerii de arta, arhitectura aproape gaudiana, zimbete inocente, etc.

Dupe un studiu adinc dezbatut la 14 beri, s-o hotarit ca diferentele dintre romanii cu origini si nascatori folclorice diferite (gen Ardeal, Banat, Moldova, Oltenia, Dobrogea, Muntenia) sint percepute doar de cei ce cunosc si practica "umorul de autobaza".