Cadoul potrivit cu ocazia aniversarii a 8 ani de la casatorie mi s-a parut a fi un manunchi de trandafiri, luati pe bonuri de masa de la Angst.
Pentru a desavirsi o cina sarbatoreasca, am prajit si niste cartofi.
Ca aperitiv am a desfacut o conserva cu ciorba. Vazind-o in farfurie, nevasta-mea o trompeţit răutăioasă:
- Asta-i ciorba sau ceai, ca nu vad nici o ciozvirta prin farfurie.
Seara ne-o gasit spargind seminte privind in gol televizorul. Ar fi trebuit totusi sa-l deschidem. Dar si praful istoric asezat uniform pe ecran merita admirat.
Lasind gluma d-oparte, chiar o fost o seara calma, cu discutii lungi de parca nu ne vazusem de-o luna. Ce-o urmat nu se poate scrie. Fiind intuneric, nici nu mai stiu ce-am facut.
Aoleo, asa e dupa 8 ani?
RăspundețiȘtergereMi-e groaza. Eu am doar 5 luni si deja a uitat in unele luni sa-mi ia flori pe 13. Brr!
Uneori uit ca's maritata, daca nu as avea acelasi nume... Acu inteleg utilitatea schimbarii numelui. Ajuta femeile la trecere pragului psihic.
Desi... uneori mi-e dor de 'escu in coada, mai nobil... si parca ma ia cu tremurat cand ma gandesc ca port numele lu' soacra'mea.
Slava domnului ca nu il pronunt la fel...