Miercuri, 1 octombrie, zi in care, pina prin znul 2000, evitam drumurile catre facultate, m-o prins in 2008 injurind traficul, dintr-un Logan cu numere de Cluj. Dupa ce-am reusit sa transpir pret de citeva milioame de zde, puli, idioti, "cine ti-o dat ba carnet", am ajuns la Uni. Crestina Dimitrie Cantemir.
Ca un boboc ce nu eram, era sa iau o piatra in gura facindu-mi debutul in parcarea VIP-urilor susnumitei Universitati, cautind un loc de odihna binemeritata pentru chinuita masinuta. De ce nu in fata intrarii principale?
Cobor lasciv din limuzina, depe bancheta dreapta / spate, ca un adevarat sef de birou, veritabil ce mi's (ptiu, fuce-m-as) si ce sa vezi: un baiat destul de inalt cit sa produca o eclipsa partiala de soare, se indreapta catre noi si in soapta, cam la 20 dB, ne zice:
- Baieti, va rog frumos, pe ochii mei albastri de SPP-ist, nu parcati aici. Chiar insist sa iesiti din curte si sa lasati gioarsa asta de trancanitoare (aici chiar n-am inteles ce vroia sa zica)in afara incintei. Aici urmeaza a sosi o coloana oficiala".
Oarecum mirat de tupeul zdrahonului, simt o bataie pe umar (in gindul meu, oare si-o adus si ajutoare, crede ca nu ma putea bate de unul singur (?) bai da ce antrenamente mai fac astia, sau m-au vazut pe mine asa mai bine facut si cu fata de bruta?) si ce sa vezi? O fata cunoscuta mi se adreseaza cu:
- Buna Iuliane!
Era tatal unei foste colege de munca, un domn haios, si el fericit propietar de ochi albastri ce adasta linga un mertan cu geamuri fumurii - stiti voi modelu'.
La cit eram de prins in mrejele personajului Kaa, sarpele cu puteri hipnotice, am uitat ce-m mai vorbit cu Dl. G., in schimb un alt nene ce la prima vedere isi stergea nasul cu mineca de la sacou - de fapt comunica cu colegii prin statie de parca era in filmele americane – ne-a sugerat sa urcam barca pe trouar si:
- REPEDE!!!
n-am asteptat prea mult ca, la cit era de hotarit, mi-era ca trage o basina sanatoasa, de cazarma, si ne-o arunca direct in Dimbovita cea hidos curgatoare, aflata la nici 100 m de noi.
De ce atita agitatie?
- Vine nea Nelu, mi se sopteste.
Iar(?) imi spun printre dinti. Pai se retrasese din politicaparca. Cum? In mediile universitare nu se face politica? Da, corect. Nu venise pentru campanie electorala ca aia incepe pe 1 noiembrie.
Nici bine nu-mi duc gindul pina la capat ca aud niste scirtiituri de roti, o portiera de mertan imi mingiie genunchiul si unicul rinjet ® inregistrat la OSIM se instaleaza pe retina si lista cosmarurilor nocturne, de-acum si in pururea si vecii vecilor, Amin!
Vazindu-mi tricoul kaki, pantalonii (evident draga Claudia) de aceeasi culoare, mergatorii nike, o tinuta business veritabila, s-a indreptat glont (preferabil de altfel decit gloantele insotitorilor) catre mine sa-mi stringa mina.
Norocul meu o fost ca din spate o venit un fel de vrajitoare cu o pelerina neagra’n virf de bat garnisita cu o esarfa academic de alba ce l-o scos pe Neanelu din penibila situatie.
Ce-i drept si eu am fost baftos. Mai de mult, citisem undeva (prost obicei) ca un x nu s-o mai spalat doua saptaminidupa ce-o dat mina cu rinjila.
TROSC !!! M-o palit o revelatie! Doar nespalatii l-or votat. (mi-e greu s-o recunosc dar si eu am facu-o cind o fost la concurenta cu vadim in turu’ 2)
ZBANG!! A doua descoperire epocala:
Am gasit cauza depresiilor ce ma chinuie de ceva ani: neanelu!
Nenea Freud, ia mai dute’n holocaust! Nu mama e de vina!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu