Herculane

Tocmai ce-am plecat din Caransebes.
Inainte de a-mi trage dramul de suflet de prin Trompeta Turnu Severin, trinu s-o oprit prin Herculane.



Pavajul peronului este de-a dreptu' protejat prin ordine guvernamentale.
Ministerul Culturii (& vestigiilor??), intrat in melanj cu cel al Turismului (udreasexualizat???), au cazut la pace, convingind Ministerul Transporturilor s-o lase mai moale cu investitiile de prin statiile CF.

De prin tren

DOAR UN SARUT FRUGAL
PRIMIT DE IATCU ’NTR-O GARA,
RIMEAZA, APROAPE NATURAL,
CU CE SO’NTIMPLAT ASEARA:

ERECTII, PLUS UN VIS EGAL,
CU BUZE MOI SI DREPTE,
DISPUSE VERTICAL
ORIENTATE’N TREPTE.

PE PRIMUL LOC STATEA
AMETITORUL ROZ,
CE’N LIMBA IMI LASA
INSTINCTE DE MATROZ.

PE-AL DOILEA PLAN, DECIS,
M-AM AFUNDAT TOTAL,
CU SPASME DE UCIS
CHIAR SI-UN ORGA(NI)SM BANAL.

Impresii din Cîmpulung. Muscel

Azi mi-e oarecum bine, is pișat.

Asară conu Iațcu o fost pe la draghii lui Pit & Mortu, dezbatind trebi serioase in jurul unor halbe de ceai. Da bre circotasilor, cei de la DAB au scos si asa ceva, special pentru România – ca bere nu se poate numi pișatu ala ce-l vînd la PET.
Ca sa scutureze timpu’ St. Cel Mare – Cringasi, geni(t)alu’ o zîs ca-i mai bine sa ia un taxi. Ploua si sereacu patruped numa plouat nu vroia sa ajunga la nevasta-sa.
Inspiratî opțiune!
Cu cîrtița facea maxim 30 de minute. Cu licentiatu’ in taximetrie am facut doat o ora juma’. O nimica toata, avind in vedere ca subiectele abordate fuseră de-a dreptu’ invidiabile pina si de Diogene.

NOTA: Taxiderm = personagiu ce se simte in pielea lui atunci cin’ ș(-)oferește in masini galbene.

PRECIZARE: Taxidermu stea pe strada, nu in apartamente luxoase ori achizitionate cu credit ipotecar / “prima casa”.

Taxidermul: Politica-i ca soacra-mea. Umflata, imprevizibila, oportunista, dar plina de promisiuni.

Iațcu: Da ce a-ti luat-o pe la Gara de Nord?
Taxidermul : Puteam s-o iau si pe la Universitate, in no’șunu, de la mineri. Eram in Jermania, la furat de masini. Futu-l pre nea Nelu in șapcă!
Iațcu: Am inteles, podul Grant este plin la ora asta (iatcu mai si gindeste: ca si bășica plina ce zemuri galbene), e o imensa parcare. Blocaj, ce mă-sa!
Taxidermul: Daaa, cum sa nu faci ceva in ei de primari si politicieni?
Iațcu: Aș prefera s-o fac intr-o toaleta.
Taxidermul: De cind asteptam asta! Am simtit ca mirositi a ceai de malț și trebuia sa va treaca pișarea. Imediat gasim o zona unde sa ne usurăm sufletele.
Iațcu: O sa va dau acatiste!
Taxidermul: Mai bine-mi platesti cursa.
Iațcu: V-o dau, bonus, si pe soacra-mea!
Taxidermul: Gata! Aici in parcare, linga portiere. Ș-așa ploua si se diluează.
Iațcu: Daaaaa! Yoi! Ufff!!
Taxidermul: Vă palce Pleșu? Dar Patapievici? Îi iubesc. Eu de fapt sînt professor de limba Română, iar taxidermia o fac din pasiune. Prima oara am facut sex intr-un taxi. N-am avut bani de cursa, iar soferu era fun Nastase & Elton John.
Iațcu: Stiti, eu am SIDA.
Taxidermul: HA HA HA!!! V-am speriat !!!! HA HA HA
Iațcu: Moacă derutata total!
Taxidermul: V-am vazut asaaaaa cu plete si v-am testat. Daca tot ne-am pișat împreunăăăă.
Iațcu: La urmatorul bloc pe dreapta!
Taxidermul: 28 de lei!
Iațcu: O zi buna!

Azi îs sub Carpati, intr-un orasel simpatic. Iote niste poze (scuzati, facute cu telefonu'):









Acum ninge!

Amintiri deplasate

Albatrosu'mi mingiia urechile, ciripind acorduri inconfundabile. Dupa primele note, singurul ochi disponibil freca perna, inlaturind discret puchii uscati.
M-am uitat in jur fara sa vad nimic. Niste cearsafuri ma inveleau, iar o pilota imi ingreuna picioarele.
Tricou' verde se incapatina, ajutat de transpiratie, sa nu se desprinda de pieptu-mi proaspat neras. Mirosul acru de sub bratul sting ma infiora nitel, dar fara rezultate spectaculoase. Doar ce-am rigiit uscat.
Dupa ce-am privit pentru a 6-a oara tavanul proaspat crapat, am inteles unde eram.
In delegatie!
Merita lamurite anumite chestiuni.
Delegatia, prin definitie, presupune insarcinarea cuiva pentru a se prezenta in numele altcuiva. (Ce-or spune psihologii de chestia asta?)

Asadar, alarma telefonului urla discret, perna imi arunca cu nisip in ochi, greutatea pilotei imi schimba centrul de greutate inspre glezne, iar patul imi era total necunoscut.

Trebuia sa-mi amintesc doar cine eram. Din fericire, pe noptiera era o hirtie pe care-mi scrisesem de cu seara numele. Riesling von Iatcu, Baronul Totoror mahmurilor, Conte de Burgund Mare.

Nu-mi mai raminea decit sa-mi aduc aminte cum arat. Slava Domnului! O oglinda! Parul suficient de lung se facu maciuca, copiind chestia aia din prohab ce se incapatina de cu seara sa ramina erecta.

păREREa eI

m-O TRemES, HÎC, neVASTul miEU, păREREa eI, iERi dupa pîine si aPî plată cu lamîie de treflă. îN drum căTRE întoarcere, CăRăRiLe mi+or fost HÎC! obTURATE de teRASA('ncur pe mă-SA) cu beRE.



HÎC! Am uITAt sÎ mă pIş şi n-ARE cINE să Mă inVEţe!

Botosani, oras al pubertații mele

Is intr-o localitate de care ma leaga amintiri pline de fluturasi in stomac.

Doar in Botosani (județul), subiectele ce mi-au provocat primele polutii nocturne, au fost insotite de predicatele intilnite in poeziile eminesciene, recitate mecanic linga urechea pubertinelor ce-si puneau retoric intrebarea: "asta are de gind sa ma futa ori sa vorbeasca ca profu de româna?".

Io eram incintat de arhitectura cladirilor de gen:





ele-mi spuneau tandru:
"Mata-i acasa?"
Nu prea intelegeam ce legatura avea mama cu arhitectura, ea (adica mama) avind o alta profesiune.

Eu le povesteam despre Arthur Schopenhauer, cumulonimbuși sau ambrozie, ele ma intrebau daca am bani de-o vodka.

Eu le invitam la "rockotecă", ele acceptau bucuroase. Nu pen' ca ma iubeau ci pen' ca iatcu platea intrarea. Tii ci ma mai dureau coaiele inspre dimineata, dupa 15 minute de dans pre November Rain, Sanatorium, Nothing Else Matters ori alte piese ce presupunea frecarea pîrdalnicului prohab, al blugilor strinsi pe cur, de misterioasa chestie aflata la nici un metru de sol, numita de unii pisda.

Acum ma simt cam ca publicitaru' din fundal:

Petitii

Losing My Religion?
In afara de chestia asta,

am omis "mega"concertul Madonei, pentru ca asa am vrut.

mi-am pierdut timpul, cu ceva carafe de vin in fata, ascultind-o pe Catanga.

am ratat pina si AC/DC in Dusseldorf.

Astia nu m-au impresionar frodat, dar cica merita:

http://www.petitieonline.ro/petitie/bring_r_e_m_to_romania_-p44164046.html