10 feb. 2009

Cindva,

Dimineata deschid messul si incep, ca de obicei, cu stergerea mesajelor offline - bancuri trimise de mine acu' fro 3 saptamini, returnate cu generozitate de cei ce se prind mai greu de poanta.
Nici bine nu inchei operatiunea ca-mi si apare un "spam" (asa'm crezut) de la "toxy_sinumaistiucum". Nici bine n-apuc sa injur ca sint interpelat cu:
- Buna Iulian, sunt Ela.
- Ela?
- Ela din Dorohoi.
- EEEEEEEEELAA, chiar tu?

Aflasem ca-i absolventa de psihologie, asa ca intentionam sa n-o intreb de unde are ID-ul lu' iatcu.

Sper ca timpul n-o lucrat mult asupra ei. De prin '96 n-am mai vazut-o. Atunci era o blond-satena, cu ochi isteti, halucinanti de albastri - calitati indiscutabile pentru a fi lucratoare in serviciile romane inteligente. Parca asa se traduce S.R.I. pe la noi, nu?

Crezi ca m-am abtinut? Pe naiba!

- De unde stii ID-ul meu?
- De la Ema.
- ?
- Nevasta lui Anone.

Stiam. De Craciun am fost in Dorohoi si mi s-a transmis ca Ela o cerut informatii despre mine. Dubios, nu?
Anone, fiind un baiat discret, i-a spus tot ce stia espre iatcu, mai putin de noul meu look - nu mai am plete. Sper sa fi uitat si de burta-mi gratioasa.

Ma leaga de Ema o amintire demna de 007. Conspiratie, suspans, intuneric si frig siberian (cum doar in acceleratul Dorohoi - Bucuresti se mai gaseai), soapte, stres, transpiratie rece si nu in cele din urma, o femeie faina. Muzica n-am avut ca nu aparusera mp3-playerele.

Aventura o'nceput cam asa:

1994 (sau '93??). Iarna. Gara din Dorohoi.
Un alai de 12 pletosi, poate mai multi, disimulati sub caciulile far' de care urechile devin casante, urla precum maidanezul la pneurile in miscare. Cum altfel se pot exprima sentimentele tineresti ale bucuriei? De fapt, ei vroiau doar sa-si ia "La revedere".

Pe mine aveau sa ma revada imediat dupa sesiunea de iarna. Pe Ela intr-o saptamina, sau chiar mai mult ca (HUUUOOOOOAAA !!! BANDA UOAAAIII !!!) s-o rupt filmu.

Am reusit sa salvez partial doar secventele din tren.

Ela, o frumusata de fata, satula de "complimentele" primite de la parinti, s-o hotarit sa mearga intr-o excursie, la Bucuresti, fara stirea acestora. Culmea ironiei: aveam bilet in acelasi compartiment al vagonului - chestie premeditata de c-o saptamina inainte.

Eu 20, ea 16. Cam atiti ani aveam. Ne interesa chestia asta? BA! Doar cifrele de pe ceasornic erau importante, iar acestea se incapatinau sa n-arate 5.05 - ora trecuta si pe panoul "sosiri" din Gara de Nord.

Pe la ora 1.30, trenul trece de Bacau. Niste gealati cu trese tot intrebau de o fugara singura si speriata. Au trecut si de compartimentul in care-mi stringeam sfincterul, gratie unui domn bine intentionat, ce motaind, o declarat:
- Copchii astia-s cu mine.
Multumesc tata!

Dupa ce-o ajuns trinu'n Bucuresti, (HUUUOOOOOAAA !!! BANDA UOAAAIII !!!), iar s-o rupt filmu.

Imi amintesc doar de un cartier obscur (inca nu cunosteam Bucurestiul) si de o doamna, probabil matusica Emei. In rest e vid.

4 comentarii:

  1. Deci ati facut sex in tren?

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce-i ala tren?

    Nu, din pacate nu.

    RăspundețiȘtergere
  3. Mda, tu esti tare in gura cand povestesti dupa aia, ca la momentul respectiv... offf!!!

    RăspundețiȘtergere
  4. Anonim24/2/09

    acum imi vine sa rad de prostioarele pe care le faceam ........au meritat

    RăspundețiȘtergere