Taxa pe căcat.

Să ne imaginam că mi-am luat un teren la tara, in Romania.
Batrineasca vorba care-ti bate obrazu cu plantatu’ pomului, salvatul de la inec si mimarea orgasmului dătător de plozi este, mai nou, actualizată prin dărîmarea unei cocioabe și clădirea unui chicios imobil “de lux”, musai roz – vernilosicalam, termopanat lowE.
Ca sa fiu in trend, hai sa-mi fac casa. CA SA fiu mai explicit, voi descrie pasii pe care urmeaza sa-i fac:

INARMAREA
Orice constructor experimentat stie ca inainte de a purcede un nou proiect, trebuie sa te inarmezi cu curaj. Acesta poate fi inlocuit cu success de pisălogelile consoartei, fie ea nevasta ori amanta. Nici nu-ti dai seama cind o sa ajungi la faza urmatoare:

MOTIVAREA
„Hai pisi, nu te mai apuci e casuta asta a noastra? Sa stii ca o sa pling sau te spun lu’ mama”

PROGRAMAREA LUCRARILOR
Manageru’ de proiect ce colcaie mindru’n vinele lu’ iatcu, cumpara de la vecinu Dorel un proiect déjà stampilat si semnat. E mai “eftin” ca la Altex.
Apoi face frumos gantt-ul cu responsabilitati, resurse, etape, evolutie, ce mai, tot tacimul.

Primul task e gardul. Pentru a-l face, iti trebuie material si resurse umane.

Am auzit (ma rog, vazut) pe la TV ca-I criza, iar Guvernatorul BNR ne recomanda reducerea cheltuielilor prin orice mijloace. OK! Ma face pe mine un gard? Il fac io pe EL. Muncitorii e scumpi. Deci suflic minecile salopetei, imbărbătat fiind de cele doua ceaiuri verzi beute la micul dejun plus arhicunoscuta, santieristica conserva “fasole cu cirnati”. BRUSC ma trece căcarea.
Ochii bulbucati evalueaza situatia si starea mediului. Boschetii canci, i-am taiat ieri. In fata, la stinga si la dreapta casele vecinilor plecati la munca. Fara gard, desigur. In spate, șușaua comunală. Picul de efort de care pot fi capabil se canalizeaza in telefonul dat consoartei. N-apuc sa-I explic situatia ca o si aud: “Hai nu te mai căca pe tine. Fă-ți WC.”

CONSTRUIREA WC-(e)ului
Sper c-ati citit printre rinduri că casa o fac din materiale compozite, prefabricate, sarcina lu iatcu fiind doar asamblarea. Nu? Cum nu? Mda, bine hai ca mai scriu una-alta, printre rinduri, desigur.

De la Al Bundy incoace, se stie ca cel mai important lucru in viata unui barbat e WC-ul, Palatul Palatelor, Schonbrunn-ul Ermitajelor, deci e de la sine inteles ca nu poti sa-L faci din chirpici. BRRRR!! Blasfemie!
Logic, Îl faci din BETON ARMAT.
Nota pentru neinitiati: Betonul se face cu ciment si balast sortat + apa de la robinetul vecinilor.
Cimentul se cumpara ca dară nu-ti faci fabrica. Dureaza prea mult, dar balastiera??!??
Ce-o fi asa de greu? Iti trebuie doar:

1. Aviz de Gospodarirea Apelor, in conformitate cu Ord 662/2006. Tarifele pleaca de la 562 de lei, urcind pina la 2370 lei, in functie de complexitatea folosintei.
2. Persoana juridica autorizata de Ministerul Mediului, ce-ti intocmeste documentatia pentru obtinerea avizului de GA, conform Ord. 718/2010. Tarif variabil. Sa zicem ca-I 2.000 lei.
3. Aviz de Mediu, in conformitate cu Ord. 1798/2007, probabil cu ceva modificari.. Tarif perceput 2750 lei.
4. Acordul primarului pe raza comunei pre unde o sa-ti plimbi camioanele. Te costa un clondir de tuica si promisiunea ca o sa-I dai refuzul de ciur pentru “repararea” drumurilor comunala. EFTIN!
5. Permis de exploatare resurse minerale. Eeee dragii mosului, aici e ceva mai complicat. Documentatia ti-o face tot unu autorizat, dar de ANRM de asta data (3.000 lei). Ce tre sa anexezi tu dosarului? Pai ia sa vedem. Ordine de plata pentru:
a. taxa activitati miniere c are este egala cu produsul dintre suprafata perimetrului instituit prin actul de concesiune/dare in administrare si valoarea unitara specific ape tip de activitate. Cred ca trebuie sa va traduc: in jur de 1000 lei.
b. Fisa de localizare perimetru – 160 lei
c. Contravaloare permis – 2.445 lei
d. Garantie pentru refacerea mediului la finalizarea lucrarilor – 10.000 lei / kmp exploatat
e. Cafea, tigari sărumîni.
6. Ai permis? Pai ai de platit redevente catre bugetul de stat. 0,40 EURO / mc exploatat.
7. Ai permis ? pai trebuie sa-ti iei autorizatie de GA si de mediu. 1.500 lei parca, plus tarifele omuletilor ce-ti intocmesc documentatiile.
8. Eee, da crezi ca e sufficient? Nu draghii mosului. Mai vine Ord nr. 798 din 31 august 2005 (modificat prin 2009) care-ti cere plata unui abonament la Administratiei Nationale "Apele Romane", in valoare de 4,82 lei / fiecare metro cub de ballast exploatat.
9. Surprizăăăă. Tot astia de mai sus, iti percep si chirie pe terenul din albia unde vrei sa-ti faci afacerea vietii. Nu-I mult. Doar 0,51 lei / mp. Au si baza legala: Ord. 632/2007, modificata.
10. Ooo da nu-i tot. Daca zgirmi cu excavatoru in balta, tulburi apa, deci nu respecti NTPA 001. Din cur iti ies suspensii peste limita admisa, deci penalitate! E un fel de amenda, alta decit cea perceputa de Garda Nationala de Mediu (hai sa traiesti nenea Silvian cu toata sleahta lu matale) ce variaza intre 5000 lei pentru personae fizice, inmultindu-se ca un bulgar de zapada tavalit prin nameti pina la 80.000 lei (NOI), pentru persoane juridice.

Nota: n-am amintit de PUZ, autorizatie de construire, de pretul statiei de sortare, chiria excavatorului si a autobasculantelor, mina de lucru a deserventilor, furtisagurile astora din urma si alte alea neprevazute in legislatia actuala.

La o simpla evaluare, luind in calcul varianta cea mai optimista, intrarea in legalitate cu exploatarea unei balastiere, te-ar aduce cu cheltuielile in jurul sumei de 25.917 lei. (n-am facut calculul pe bune, e posibil sa fie mai mult)

In concluzie, ma cac in el de veceu. UPS! N-am veceu. Atunci ma cac in aer liber, mai exact in EA ȚARĂ!