Prima oara cind m-a nascut, mama alegea cirese pentru ducleata, intrerupta brusc fiind de nerabdatorul ce avea sa devina Iatcu. Dulceata n-o mai apucat sa faca pentru ca pina la intoarcerea de la maternitate, viermanoasele fructe incepusera sa fermenteze, transformindu-se in tuica. Cica si-ar fi promis ca atunci cind o sa ma nasca pentru a doua oara o sa fie mai atenta si n-o sa mai desimburizeze cirese ci visine. Ii place mai mult visinata.
Prima oara cind mi s-au aburit ochelarii nici macar nu-i purtam. Circotasii spun c-ar fi fost de la tuica de cirese faurita prin ’74. Nu-i credeti, sigur era de la bere cu vermut, stinse cu vin alb de la bunica.
Prima oara cind intre coniacul de dinainte si tigara de dupa trebuia sa fie ceva care sa-mi aminteasca de prima oara, nu s-a intimplat nimic. Si n-a fost pentru prima oara.
Prima oara, anuntata cu surle si trimbite apoi, a fost atit de profunda, incit am uitat cum a fost. Si chiar este pentru prima oara cind imi dau saeama ca am uitat cum a fost prima oara.
La voi cum a fost prima oara?
uite vezi, de-aia imi place mie viata asta, alcatuita numai din prime dati... si pe mine m-a macinat cam aceeasi problema filosofica ceva timp in urma. pentru ca am realizat si eu ca nu-mi mai aduc aminte foarte multe prime dati. mai exact ca nu-mi aduc aminte deloc.
RăspundețiȘtergerenu poci a zice decit ca great minds think alike, ca in sursa de inspiratie nu ma pot erija... departe de mine gindu'.
desigur, modestia este pentru mediocri.
RăspundețiȘtergerePrima oara cand mama m-a nascut, facea cornulete. Dulceata de bagat in ele era gata preparata.
RăspundețiȘtergereDa’ n-a mai apucat sa le termine, ca io faceam pe nebuna, vroiam sa ies in lume, asa ca de cand s-a intors de la maternitate cu plod, adica ploada, aia inceaca sa experimenteze din ce-i mai bine de facut dulceata: din visine, cirese, sau alte fructisoare. Si pen’ n-are rabdare sa le desimburizeze pana la capat, arunca jumatate in recipienti, unde fermenteaza cu nerusinare, pana ploada (mare acu’) tre sa le stinga cu niscaiva lichide usor inflamabile.
In concluzie, de acord cu mama ta: mai buna-i visinata!
Cat despre prima oara... Pai io nu tin minte nici macar unde-i dreapta si unde-i stanga. Stiu doar ca in principiu is in directii opuse :))
uit foarte multe deci nu mai stiu cum a fost prima oara dar vreau ca cred ca a fost super :)))
RăspundețiȘtergere