11 apr. 2014

4. Fetițele de-a 8a, mătura și alte aberațiuni

În esență, femeile sînt niște îngerași, dar dacă le tai aripile vor zbura pe matură.

Mătura poate avea întrebuințări diverse. Utilizată ca armă de apărare împotriva șobolanilor sau mamelucilor (definiția, în capitolul anterior), are eficiență  surprinzătoare, către moderat spectaculoasă. În plus, valoarea unei gospodine este dată de virtuozitatea cu care manipulează ustensila. Pentru a se desăvîrși educatia viitoarelor doamne sau chiar cucoane, in scoala Generala nr. 5, din Dorohoi (v-ați prins, nu-i așa?), se învăța o materie numita ușor vulgar “Lucru manual”. Băieții sperau să devina sculeri matrițeri iar fetele coafeze. Scopul precis e sa tapeze bărbații la portofel. Cică.

Este necesară o descriere a echipamentului purtat de fetițele de clasa a 8a, actualmente femei în toată firea, gospodine, mame și soațe, utilizatoare de mătură doar cînd nenorocitul vine beat acasă – dar asta-i din altă poveste.

În comunism, ideologic vorbind, toți eram egali. Spre fericirea noastră, această regulă privind egalitatea, nu se aplica și sarafanelor. Unele erau model “babă”, adică depășea jumătatea pulpițelor (înspre glezne), altele, denumite simbolic “tanga”, acopereau rușinos genunchii. Există povestiri cu sarafane mult mai scurte. Mituri. Cred că așa ceva găsești doar în colecția academică redtube. Punct com. Indicat ar fi să aprofundați altă data prestigioasa colecție. Tardiv, mda.

- Nu mă joc cu tine pentru că NU știi să gătești, să țeși frumos, nici măcar să dai cu mătura. Noi am învățat la “Lucru manual”.
Cîte unu mai tupeist, răgea cu vocea-i dogită, în schimbare:
- Iar tu nu știi să ții un ciocan în mînă. Fă!

Ăsta avea dreptate. Importul de belgieni încă nu era la modă, iar ehipa de dans și bune maniere a profesorului Iancu va fi subiect în alta povestire.
De unde să știe de ciocan?

Reprezentantele sexului frumos, erau la fel de arătoase ca omoloagele din zilele noastre. Cu o mică, dar esențială diferență. Pe cele din generația ’88, le putem mameli riscînd un șut în cur și o mustrare de la tovarășa. Azi, m-aș alege cu 5 bețe, fără suspendare și fisuri anale incurabile.

Într-o comunitate închisă, cum era cea formată în Școala Generlă nr. 5, evident că din Dorohoi, copiii proveneau din variate clase sociale, obligatoriu egale ca statut. Un ochi vigilent, ar fi observat că fetițele cu mămici profesoare sau doctorițe, au gramatica mai bună și manșetele apretate. Cele cu tătici milițieni, aveau țîțele mai mari. (Așa se explica propria ortografie?).

Pe vremea aia aveam în dotare ambii ochi, dar acuitatea vizuală, după cum bine bănuiți, n-o foloseam pentru descifrarea tainelor literaturii moderne ori clasice. Sigur aveam probleme cu retina. Pîrdalnica, înregistra si transmitea enormitîți (minuscule) zise și țîțe, craci, cur. 
Prin 93 am renunțat la jumătate din cîmpul vizual, educîndu-mi neuronii și limbajul. Azi folosesc cuninte noi, gen sîni, coapse, cur.

Laitmotivul acestei povestiri este mătura. De ce tot insist? Păi hai să vedem.

Versatilul aspirator manual, evada cu frecvență redusă din arsenalul beligerantelor cu fustiță și utilizat în alte scopuri, mult mai distractive.

Într-o dimineață de mai, ne pregăteam intens pentru ora de engleză. Prin nu știu ce miracol, se bîrfea că am urechi clapăuge, deci muzicale. Se înțelege că eram singurul capabil să acordez mătura? Cu o manevră de profesionist, demnă de Jimi Hendrix, am spat ochelarii colegului de bancă. Dănuț. Accentuarea miopiei, la care am contribuit din plin, a dar de furcă și papabun lu nenea doctoru oculist. Tata lui Danuț avea ochii albastri. Pe epolet.

Dragă nievastă. După cum vezi, mătura poate folosi și altor scopuri. Educative sau medicale. Pentru zbor s-au inventat planoarele.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu